Lumina genezei rurale, într-o expoziţie de artă naivă

Arta naivă rezonează din nou, ca în fiecare an în această perioadă, cu sufletele orădenilor, prin expoziţia „Cronologia timpului” a pictorului naiv Mircea Cojocaru, aflată pe simezele Sinagogii Neologe Sion, spaţiu cultural neconvenţional. Pînzele expuse sunt aşezate în ordinea cronologică a evoluţiei artistului, şirul firesc al vremii fiind întrerupt, din loc în loc, de câte un autoportret situat în diverse perioade ale vieţii sale artistice.

Născut la 2 august în comuna Schela, Mircea Cojocaru a terminat toate şcolile la oraş, în Galaţi: şcoala generală, apoi Liceul Metalurgic. A avut un singur loc de muncă, o viaţă întreagă, la Combinatul Siderurgic Galaţi. În 1985 a absolvit Şcoala Populară de Arte din Galaţi, ale cărei cursuri le-a urmat timp de cinci ani ! Văzînd talentul său, profesorii l-au înscris la Cenaclul „Camil Ressu”, unde se adunau toţi artiştii din Galaţi. Încurajările colegilor de la cenaclu i-au prins bine lui Mircea Cojocaru, acesta progresînd foarte mult în arta naivă. A fost membru al cenaclului timp de 15 ani ! Prima expoziţie personală a vernisat-o în 1980, la Librăria Centrală din Galaţi. Au urmat alte expoziţii personale, la Teatrul Dramatic, Teatrul Muzical şi alte instituţii de cultură din oraş, apoi la Bucureşti, Iaşi, Vaslui, Piteşti, Constanţa şi alte oraşe din ţară. De asemenea, a vernisat cîteva expoziţii personale împreună cu pictoriţa Ioana Gheorghiu. Artistul naiv are, de asemenea, numeroase expoziţii colective în ţară şi în străinătate (Belgia, Canada, Franţa, Luxemburg, Israel, Spania, Italia, Statele Unite etc.). Mircea Cojocaru participă la fiecare ediţie a Festivalului Naţional de Artă Naivă (ce are loc anual, în luna octombrie, la Oradea), fiind membru al Asociaţiei Artiştilor Naivi din România.

Autodidact, privitor atent al spectacolului vieţii rurale deşi a trăit o viaţă întreagă „la oraş”, pictorul naiv Mircea Cojocaru ascunde în suflet spectacolul arhetipal al istoriei sărbătoreşti a satului natal. Căci comuna Schela pare să fi rămas pentru totdeauna Urform-ul original la care se raportează de o viaţă în arta sa. Artistul dezvăluie privirii, cu fiecare pânză, simplitatea de început a tuturor lucrurilor, aducând în plan aperceptiv vârsta adamică a faptelor şi întâmplărilor derulate cotidian „la ţară”.

Expoziţia, cuprinzând aproape 40 de tablouri, reprezentând exact numărul anilor de la prima expoziţie personală până acum, a fost deschisă de Mircea Jacan, directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Bihor şi de profesorul Vasile Todincă, cunoscut etnograf. „Se constată o migraţie sat-oraş, iar începând din anii 2000 oraş-sat şi mai ales sat-străinătate. Creaţiile populare cern astfel tradiţiile rămase în amintirea ţăranilor plecaţi <> şi rămaşi cu nostalgii, cum este şi cazul artistului de faţă”, spune profesorul Todincă.

Expresivitatea artei lui Mircea Cojocaru are darul scoaterii acesteia din timp, sustrăgând mişcării peisajele rurale şi generând aerul sărbătoresc de început al acestora. Toate înfăţişările satului, surprinse de artist pe pânză, par atinse de o simbolică nemişcare a mişcării, fapt ce dă senzaţia unui timp nepornit încă în curgerea vremii sau deja desfăşurat. Atât peisajele cât şi personajele gălăţeanului împletesc inefabilul culorilor cu o lumină ce emană dinlăuntrul lor, ca o geneză populară aflată parcă la începuturi. Şi fiecare tablou are o poveste a sa, personajele din ramă fiind reale în oarecare vremuri şi având fiecare numele său şi istoria sa în satul cât un univers. Dealuri, case, copaci, animale, uliţe, tradiţii, tuturor acestor elemente ale lumii copilăriei sale, Mircea Cojocaru le dăruieşte dragostea lui sinceră, nesfîrşită. Şi câtă prospeţime în lipsa legilor perspectivei, a ductului liniei calificate, stângăcia formelor şi smalţul coloritului, câtă imaginaţie sublim gingaşă ! Ce fericit se simte, probabil, artistul, în contemplarea şi aşezarea pe pânza eternităţii a acestor locuri şi întâmplări !

„Cum satul pe care îl ştim aproape că nu mai există, încercăm să păstrăm măcar amintirile horei, meşteşugurilor, obiceiurilor, iar asta naivă este unul dintre <<păstrătorii>> cei mai buni”, mărturiseşte şi Mircea Jacan, directorul CJCPCT Bihor.

Asociaţia Artiştilor Naivi din România, organizaţie cu serioase iniţiative de proiecte culturale, este o organizaţie profesională unică în România, dedicată exclusiv artei naive, iar expoziţia găzduită de Sinagoga Neologă Sion face parte dintr-un amplu proiect de popularizare a acestui gen de artă, din ce în ce mai apreciată şi mai admirată la nivel internaţional. Expoziţia este cu vînzare şi va sta pe simeze până în 6 septembrie. Toate aceste manifestări converg către ediţia a VI-a a Festivalului Naţional de Artă Naivă, care va avea loc în octombrie la Oradea, în parteneriat cu Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Bihor, Muzeul Ţării Crişurilor, Consiliul Judeţean Bihor, Revista „Familia”, Fundaţia Comunitară Oradea, Cinema Palace, TVR Iaşi, Liceul de Arte Oradea, Colegiul Naţional Iosif Vulcan, Liceul Ortodox Episcop Roman Ciorogariu, Liceul Teoretic Onisifor Ghibu şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor.