Conceput în laboratoarele pline de imaginaţie ale Asociaţiei Artiştilor Naivi din România, evenimentul dedicat artei naive, deşi la prima ediţie, se bucură de un real succes. Autorităţile judeţene (Consiliul Judeţean Bihor) şi instituţii de cultură de mare prestigiu (Muzeul Ţării Crişurilor şi Direcţia Judeţeană pentru Cultură Bihor), alături de sponsori privaţi, sunt cei care sprijină acest act de popularizare a artei naive.

“Credem sincer că avem nobila misiune a dezvoltării unor manifestări artistice, culturale sau sportive de durată la nivelul judeţului Bihor. Este modul cel mai rapid pentru a deveni cunoscuţi în Europa, pentru a atrage turişti, aceştia căutînd exact acest gen de lucruri: festivaluri, artă, cultură, obiective turistice interesante. Arta naivă atrage an de an mai mulţi admiratori, vedeţi Festivalul Internaţional de Artă Naivă de la Katowice, Polonia, sau cel similar de la Paris, care atrag anual zeci de mii de vizitatori”, a declarat vicepreşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Ioan Mang, care s-a implicat şi personal în finanţarea acestui eveniment remarcabil.

Şi pentru că toate aceste manifestări în premieră aveau nevoie de un loc pe măsură, alegerea a fost unanimă: Muzeul Ţării Crişurilor, aflat printre primele instituţii de acest gen din România, după numărul obiectelor aflate în patrimoniu. Este prima expoziţie de artă naivă organizată în incinta acestei prestigioase instituţii. “Având în vedere tradiţia acestui fenomen artistic în România, este de la sine înţeles că organizarea unei expoziţii naţionale de artă naivă se justifică. Nu trebuie să uităm că artiştii naivi din ţara noastră au fost mereu apreciaţi pentru puterea de a exprima plastic aspecte din viaţa cotidiană, cu mult simţ al culorilor, cu un umor fin din care transpare uneori şi ironia. În concluzie este important ca Oradea şi Bihorul să-şi asume în continuare perpetuarea acestei întreprinderi de nivel naţional”, a precizat prof. univ. dr. Aurel Chiriac, directorul Muzeului Ţării Crişurilor.

Direcţia Judeţeană pentru Cultură Bihor este cea care susţine promovarea acestei manifestări artistice, răspunzînd fără ezitare apelului Asociaţiei Artiştilor Naivi din România. “Este de datoria noastră să sprijinim orice act de cultură, iar această iniţiativă conţine o doză molipsitoare de entuziasm şi implicare. Este remarcabil că pasiunea pentru arta naivă a condus la o astfel de idee, materializată rapid şi eficient într-o manifestare artistică de anvergură naţională”, a declarat şi Lucian Silaghi, directorul Direcţiei pentru cultură Bihor.

Pînă acum au confirmat participarea 30 de artişti naivi din toată ţara, doi critici de artă (Ramona Novicov – Oradea, şi Iulian Bucur – Bacău), precum şi Şcoala de Arte din Botoşani, care deţine o colecţie impresionantă de artă naivă şi artă infantilă. “Ne bucură interesul crescut al publicului orădean, fără îndoială un public educat, pentru arta naivă. Şcoala noastră este una dintre cele mai vechi din România, iar arta naivă ocupă un loc de cinste între preocupările noastre. De ce ? Arta naivă este expresia artistului simplu, din mediul rural în marea majoritate, păstrătorul unor vechi tradiţii româneşti. Ne onorează să putem expune lucrări ale unor pictori dintre care unii nu mai sunt printre noi şi să împărtăşim şi altora aceste vechi tradiţii naţionale”, spune Liviu Andronic, directorul Şcolii de Arte din Botoşani.

În cele patru decenii de formare profesională, Şcoala de Arte din Botoşani a adunat o frumoasă colecţie de artă naivă. “Acest gen de artă, naivă, se află sub semnul exprimării sincere, spontane, primare, fără prelucrări sofisticate, naturalistă dar şi simbolică, ce poate determina semnificaţii şi înţelesuri multiple, profunde sau naive. Pictura infantilă este codificată, mai puţin atentă la detaliu, alcătuită din imagini asemenea unor ideograme”, spune şi profesorul Victor Hreniuc, care a format multiple generaţii de artişti naivi.

Secţia de pictură-grafică a Şcolii Populare de Arte Botoşani deţine o bogată colecţie de artă naivă, de o valoare apreciabilă, confirmată de premii şi expoziţii locale, naţionale şi internaţionale, aparţinînd unor autori absolvenţi ai secţiei, precum Ioan Alupoaie, Elisabeta Arhip, Mihai Păduraru, Cristinel Hârtie, Ionel Apetroaie, Maria Caciora Tasnicu şi alţii. Arta infantilă este reprezentată de o colecţie la fel de numeroasă, dar într-o varietate de tehnici mai mare, printre care pictură în ulei şi acrylic pe pînză, pastel şi acuarelă pe hîrtie, grafică în desen şi linogravură, realizată de un mare număr de copii cu vîrste între 7 şi 11 ani.

Expoziţia va rămîne pe simezele Muzeului Ţării Crişurilor şi va putea fi vizitată pînă în 9 noiembrie.