Unul dintre cei mai buni şi mai populari artişti naivi români, Nicolae Pătru a absolvit o şcoală tehnică, fiind de meserie strungar. Abia în 1969 termină Şcoala de Arte Plastice, la clasa ilustrului profesor Gheorghe Vrăneanţu, apoi Şcoala de Artă Câmpulung, la clasa prof. Adrian Radu. Are numeroase expoziţii colective, dar foarte puţine expoziţii personale. Este unul dintre cei mai mari artişti naivi români, tehnica fiind aproape identică cu cea a maestrului său, Vrăneanţu. Pictează mai ales ulei pe pînză caşerată pe carton, foarte rar doar pe pînză, iar tablourile sale au dimensiuni mici spre medii, foarte rar pînze mari. Participă în fiecare an la Festivalul Naţional de Artă Naivă de la Oradea, fiind membru al Asociaţiei Artiştilor Naivi din România.

Pentru artistul Nicolae Pătru creaţia este natura sa firească. Talentul de a picta nu l-a deprins în şcoli, a venit pe lume odată cu el şi l-a alimentat cu frumuseţea acestor spaţii, în care timpul are cu totul alte dimensiuni. Tot ceea ce a învăţat despre artele vizuale a făcut-o ca autodidact, citind despre vieţile şi creaţiile altora, despre cum trebuie să te pui de acord cu tine însuţi şi cu lumea pe care încerci s-o oglindeşti şi despre care vrei să vorbeşti.

„Veşnicia s-a născut la sat”, spunea Lucian Blaga. Nicolae Pătru a reuşit s-o convingă să rămînă acolo, putem afirma noi astăzi, cunoscîndu-l pe acest artist izvoditor de creaţii plastice unice, pe care curgerea necruţătoare a timpului nu pare a le afecta. Nicolae Pătru aduce noi dimensiuni în arta naivă contemporană românească, datorate sincerităţii şi originalităţii cu care artistul abordează realitatea locală şi spiritualitatea comunităţii rurale.