Maria Margoş pătrunde adînc rostul şi realităţile vieţii arhaice din mediul rural, uneori „contemporaneizate”, însă rămasă la fel de rurală în viziunea artistei. Pictoriţa din Bacău, născută la Găiceana (comuna Popeşti), înfăţişează momentele satului natal, peisajele copilăriei, nu doar cu o subtilă ştiinţă a efectelor, ci şi cu un ascuţit simţ al observaţiei realiste, lucide, uneori ironice, uneori accentuat meditative. Detaliile pînzelor semnate de Maria Margoş sînt întotdeauna înnobilate de căldură omenească. Acest lucru a fost observat şi de diverşi critici de artă, care numesc tablourile pictoriţei naive drept adevărate „depozite de amintiri”.

Pictoriţa a debutat tîrziu, după o lungă perioadă în care a studiat arta naivă, definitivîndu-şi un stil propriu şi o cale constantă a creaţiei. Iată de ce lucrări ca Pastorală, Piua, La cosit, în care detectăm fine aluzii picturale, sînt reprezentative astăzi pentru stilul Mariei Margoş, ale cărei creaţii au fost expuse atît în ţară cît şi în străinătate, putînd fi regăsite chiar şi în colecţii private.

Tuşele sigure, deşi lapidare, sînt despicate parcă de seducătoare asociaţii de idei şi “figuri de stil”. Maria Margoş este un creator de personaje de neuitat, unele dotate cu un ingenios umor. Acestea sînt doar cîteva dintre “darurile” pictoriţei, care fac din pînzele dumneaei adevărate piese de artă naivă – încîntătoare la privit, convingătoare în detalii şi în întregul ansamblu.

Expoziţia „Trepte spre candoare”, în organizarea Asociaţiei Artiştilor Naivi din România, este cu vînzare şi va sta pe simezele Turnului Primăriei din 1 iulie pînă în 22 iulie.

În august şi septembrie Asociaţia Artiştilor Naivi din România va mai organiza o expoziţie de artă naivă la Sinagoga Neologă din Piaţa Independenţei, precum şi două ateliere interactive în Piaţa Unirii şi în Cetate. Toate aceste manifestări vor culmina cu ediţia a III-a a Festivalului Naţional de Artă Naivă, care va avea loc în octombrie la Oradea în parteneriat cu Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Bihor, Muzeul Ţării Crişurilor, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Bihor, Revista „Familia”, Fundaţia Comunitară Oradea şi Primăria Oradea.