Primul capitol al ediţiei a V-a a Festivalului Naţional de Artă Naivă a fost dedicat dezbaterilor despre prezentul şi viitorul artei naive contemporane româneşti, primirii de noi membri în Asociaţia Artiştilor Naivi din România şi stabilirii de noi obiective. Toţi participanţii consideră că festivalul de la Oradea reprezintă cel mai important reper pe harta manifestărilor de gen din România.

Bunul renume al festivalului şi organizarea exemplară fac ca an de an din ce în ce mai mulţi artişti naivi să solicite participarea la acest eveniment. Anul acesta au fost invitaţi patru noi expozanţi, dintre care doi ceramişti. Astfel, pe lângă pictură, sculptură, gravură şi pictură pe sticlă, la Festivalul Naţional de Artă Naivă a apărut şi ceramica. De asemenea, Asociaţia Artiştilor Naivi din România a iniţiat un proiect care îşi propune să scoată la lumină nume uitate ale artei naive, primul dintre numele mari prezente la ediţia de anul acesta fiind Gheorghe Babeţ, celebru pentru tehnica sa unică în lume.

După ce au creionat direcţiile viitoare de dezvoltare a artei naive, Conferinţa Naţională a artiştilor naivi din România s-a încheiat într-o atmosferă plină de prietenie.

Un alt eveniment din cadrul Festivalului a fost seminarul bazat pe un proiect al artistului naiv Gheorghe Ciobanu, intitulat „Manifest împotriva neglijării satului românesc şi a ţăranului”. La acest seminar a participat, în calitate de invitat, etnosociologul şi cercetătorul ştiinţific Vasile Todincă. Cei doi au prezentat cercetări întreprinse în sate aflate la limita dintre tradiţie, supravieţuire şi speranţă. „Satul este într-o stare confuză, de resemnare, creată atât de disoluţia structurilor tradiţionale care-i reglau viaţa economică, socială şi spirituală, cât şi procesul de modernizare şi capitalizare”, spune Vasile Todincă. Pentru Gheorghe Ciobanu, simplitatea de început a lucrurilor, arhetipul adamic al faptelor şi trăirilor rurale sunt esenţiale pentru supravieţuirea satului românesc.

Vernisaj cu peste 200 de participanţi

Public în majoritate adult, peste 200 de pasionaţi ai artei naive, studenţi la arte plastice, colecţionari şi ziarişti a umplut spaţiul alocat de Muzeul Ţării Crişurilor expoziţiei de artă naivă din cadrul celei de-a V-a ediţii a Festivalului Naţional de Artă Naivă. Cele 100 de lucrări expuse, câte una pentru fiecare an al Centenarului, au stârnit interesul viu al celor prezenţi, care zâmbeau larg în faţa fiecărui exponat. „Este un eveniment care ne colorează toamnele fiecărui an, iar Muzeul Ţării Crişurilor este un partener pe care se poate conta şi de acum înainte în ceea ce priveşte această manifestare unică în România, dedicată artei naive”, a declarat Aurel Chiriac, directorul muzeului.

Mircea Jacan, managerul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, a apreciat că instituţia sa este mândră că s-a implicat în organizarea exemplară a unei manifestări de asemenea anvergură şi frumuseţe, iar directorul Şcolii Populare de Arte Botoşani, Liviu Andronic, a înmânat organizatorilor o diplomă aniversară.

Succesul Festivalului Naţional de Artă Naivă de la Oradea este însă doar partea vizibilă a unui iceberg compus din multiple, infinitezimale relaţii amicale, sociale, culturale şi interpersonale care au făcut posibilă aşezarea artei naive contemporane româneşti sub reflectoarele culturii de masă. Este un festival despre colaborarea actorilor instituţionali, dar şi despre legăturile invizibile care leagă arta de oraş, de comunitate, de dezvoltarea comunităţii. Acesta este adevărata realizare a festivalului, dincolo de organizarea scrupuloasă, faptul că arta naivă este popularizată la justa valoare, iar publicul de artă, vizibil dezangajat în ultimii ani, revine în sălile expoziţionale atras de exploziile de culoare, zîmbete şi veselie degajate de arta naivă contemporană. Cei care au determinat buna reuşită a acestui festival sînt: Consiliul Judeţean Bihor, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Muzeul Ţării Crişurilor, Fundaţia Comunitară Oradea, Pusha Fashion, Tehnoprint, Perpetuum Cluj, Revista Familia, Transilvania Tour, dl. Ioan Degău şi Inspectoratul Şcolar Bihor. Expoziţia este cu vînzare şi va rămîne pe simezele Muzeului Ţării Crişurilor pînă în 8 noiembrie.