Cunoscut astăzi ca întemeietorul şcolii de la Brusturi, pictorul ţăran ION NIŢĂ-NICODIN, născut în 1909 în cătunul Nicodineşti, a beneficiat atît de cultura vizuală a satului natal cît şi de aceea a patru clase de liceu care i-ar fi permis să-şi ia o slujbă „la stat”. Neavînd deloc apetenţă pentru mentalitatea de funcţionar, rămîne în sat şi face aceleaşi munci ca şi înaintaşii săi. Educat fiind, avea conştiinţa unei datorii faţă de frumuseţea patriarhală care-l înconjura, înţelegînd rapid că pictura poate fi suportul prin care obiceiurile, realităţile cotidiene să rămînă peste timp şi să fie cunoscute şi de alţii. Pictează din 1963, pentru ca în 1967 şi 1969 să ia primele premii I la expoziţiile republicane ale artiştilor plastici amatori. Este interesantă şi evoluţia sa, de la tablouri cu căprioare la izvor la cele cu tematici locale (Nunta la cămin, Electrificare la Brusturi etc.) şi mai apoi de la tabloul de observaţie după natură (Cătunul Nicodineşti, Flori etc.) la cel de compoziţie în care se regăsesc observaţia, născocirea şi amintirea.

În 1974 ia premiul special al UAP la expoziţia republicană de artă naivă din Bucureşti. Urmează alte premii de anvergură, apoi începe să expună masiv în Elveţia, Franţa, Italia, Germania, Norvegia, Olanda, Danemarca, Finlanda, Ungaria, Polonia, Portugalia, Iugoslavia, Egipt, India, Tunisia, Mexic, Argentina, Venezuela, S.U.A., Canada etc.

Personalitatea lui Ion Niţă-Nicodin, primul artist naiv recunoscut oficial în ţara noastră, este plină de autenticitate, creaţia sa influenţînd apariţia altor numeroase talente locale, în special în familie (nora Rodica Nicodin şi cuscrul Petru Mihuţ), ceea ce specialiştii numesc „şcoala de la Brusturi” (dispărută astăzi aproape în totalitate).

Este considerat primul artist naiv recunoscut oficial din România.